Munca de proiectare a fost intotdeauna o activitate complexa si consumatoare de timp. Desenele tehnice realizate la plansa de proiectare erau esentiale in orice proiect de inginerie civila, fie ca era vorba de cladiri de locuit, birouri, poduri, viaducte, tunele, baraje, sosele sau cai ferate.
Toate ideile si planurile arhitectilor erau calculate analitic, iar rezultatele obtinute erau transpuse pe plansa de proiectare, o operatiune care dura zile sau chiar saptamani intregi, in functie de complexitatea schitelor.
Munca de proiectare clasica, la plansa de lucru, a fost mult simplificata odata cu aparitia programelor de proiectare asistate de calculator. Calculele, odinioara dificile, au fost automatizate, iar desenele – transpunerea grafica a ideilor si calculelor – au devenit mai usoare.
Astfel, planurile erau mai simplu de inteles, modelele grafice puteau fi create interactiv, iar structura lor putea fi analizata si modificata rapid. Programele de proiectare asistate de calculator sunt cunoscute sunt denumirea de CAD (computer-aided design), iar cel mai raspandit dintre ele este popularul AutoCAD.
De la lansarea lui in 1982 in SUA, AutoCAD s-a extins la nivel mondial, iar acum este un program de baza in universitatile tehnice, in arhitectura, dar si geografie, astronomie si chiar medicina. Cei care il utilizeaza spun ca este simplu, eficient, comod si prietenos.
Pentru proiectantii profesionisti, o licenta AutoCAD, sau a unei licente la Autodesk Collection instalata pe calculator sau pe statia de lucru este la fel de uzuala ca un browser de internet. Cu ajutorul acestui program, computerul devine un adevarat asistent pe parcursul procesului de proiectare.
Daca initial programele de tip CAD isi propuneau doar o eficientizare a muncii clasice de proiectare, iar schitele erau realizate doar in 2D (in plan bidimensional), treptat, lucrurile au evoluat, iar activitatea a fost imbunatatita prin schimbarea metodologiei si trecerea la proiectarea 3D (in plan tridimensional).
Adaugarea bazelor de date de elemente standardizate (cum ar fi cuiele, suruburile sau piulitele de diverse dimensiuni si tipuri) a transformat AutoCAD intr-un instrument de nelipsit in munca de proiectare. Programul a fost optimizat continuu si adaptat pentru diversele sisteme de operare si statii de lucru.
Imaginati-va cat de simplu este acum sa incarci sute de schite cu desene si calcule complexe pe un stick de memorie si sa il transferi oriunde ai nevoie, sa inserezi diverse desene in prezentari sau in alte schite, fara sa fie nevoie sa transporti aceleasi modele pe foi de hartie de desen tehnic. Marele avantaj e ca fisierele realizate cu acest program pot fi utilizate in alte aplicatii si programe.
Cu ajutorul unei licente AutoCAD, o cladire de 10 etaje, un pod, un baraj sau orice alta constructie poate fi vizualizata rapid din orice unghi. Dimensiunile acesteia, pozitia si suprafetele pot fi modificate usor din doar cateva clickuri de mouse, iar durata procesului este de cateva secunde, atat cat ii ia computerului sa refaca toate calculele.
La final, proiectul poate reveni la fel de simplu la varianta initiala, iar schitele intermediare pot fi salvate pentru consultare ulterioara. Mai mult chiar, profesionistii pot calcula inclusiv cantitatea bruta de materiale de constructii necesara pentru realizarea proiectului, ceea ce permite estimarea costurilor totale ale lucrarilor, cu marje foarte mici de eroare.
Precizia, flexibilitatea si eficienta Autocad il fac astfel de neinlocuit in activitatea de proiectare si nu e de mirare ca utilizarea lui a eliminat in totalitate instrumentele de desen tehnic traditionale.
